AFLĂ CE TREBUIE SĂ ŞTII DESPRE CANICULĂ

Dorim să reamintim şi în acest an despre faptul că în ultimele decenii, ca urmare a arderii cantităţilor crescînde de combustibil fosil, în aerul atmosferic se elimină cantităţi tot mai mari de gaze de seră: bioxid de carbon, oxizi de azot, etc. Aceşti compuşi, determinaţi de activitatea antropogenă, ecologic nesusţinută se manifestă mai vădit prin intensificarea fenomenelor extremale ale climatului. Mai frecvent se întîlnesc:
– valuri de căldură;
– secetă îndelungată;
– ploi abundente şi inundaţii;
– furtuni puternice, uragane, etc.
 
În condiţiile Europei Centrale, în care este situată şi Republica Moldova, un impact mai evident asupra sănătăţii o au
valurile de căldură sau canicula.
 
Canicula sau valul de căldură se poate defini: ca o perioadă prelungită de vreme excesiv de caldă, cu depăşirea temperaturii maxime din cinci zile consecutive cu 5-10 grade Celsius a temperaturii maxime normale a regiunii date şi care se manifestă în perioada caldă a anului. În Republica Moldova, ca şi în alte regiuni, în ultimele decenii periodicitatea şi intensitatea valurilor de căldură au devenit mai exprimate şi au o durată mai extinsă, maximele de temperatură au devenit mai înalte, instalîndu-se valuri de căldură cu maxime de peste 30°C, menţinîndu-se stabil cîte 10-20 zile.
 
Există 4 coduri de culori pentru atenţionările şi avertizările meteorologice:
 
• ROŞU: Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (vînt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, canicula cu temperaturi peste 40 grade C); 
• PORTOCALIU: Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vînt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, canicula cu temperaturi intre 38-40 grade C); 
• GALBEN: Sunt prognozate fenomene meteorologice cu pericol redus (averse, descărcări electrice, intensificări de vînt, canicula cu temperaturi între 35-38 grade C); 
• VERDE: Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.
 
Vremea caniculară poate afecta grav starea sănătăţii, constituind adesea factori agresivi care dereglează întregul echilibru al organismului, declanşînd la multe persoane stări de stres, astenie fizică şi nervoasă, migrene, moleşeală, insomnii, surmenaj fizic şi intelectual, leşin, deshidratare, oboseală generală, arsuri, erupţii şi incidenţă sporită a infecţiilor intestinale, incidenţă sporită a unor boli necontagioase (a sistemului cardiovascular, a sistemului nervos central, inclusiv dereglărilor mintale, a bolilor pielii etc.).
 
Efectele acute şi cronice asupra sănătăţii a radiaţiei solare directe sunt:

 
– Apar adesea arsuri locale ale pielii, mai întii pe umeri şi nas, urmate de febră, ameţeli, frisoane, dureri de cap, bătăi frecvente de inimă, greaţă, vomă şi în cazuri grave  pierderea cunoştinţei. Apariţia arsurilor care se manifestă prin înroşirea pielii, conduce la scăderea nivelului de protecţie a organismului la diferiţi agenţi patogeni, sporeşte riscul infectării cu viruşi, bacterii, etc. Cei mai  sensibili la razele solare sunt copiii pînă la vîrsta de 15 ani, persoanele de vîrstă înaintată, precum şi persoanele care suferă de maladii cardiovasculare, în special cei cu hipertensiune. Bebeluşii pînă la un an categoric nu trebuie să fie supuşi razelor solare.
– Cu temperaturile înalte se produce o creştere excesivă a transpiraţiei, care are rol de regulator termic şi împiedică astfel supraîncălzirea corpului. Odată cu apa, organismul mai pierde şi săruri minerale şi vitamine (mai ales pe cele solubile), antrenînd astfel multe consecinţe negative a proceselor fiziologice. În acest caz, poate apărea astenia fizică, perturbări ale proceselor metabolice sau o intensificare a simpto-matologiei în cazul unor boli cronice (hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, etc.) cu o mare probabilitate de majorare a numărului de cazuri de insult, infarct miocardic, etc.
– De asemenea, canicula poate genera crampe, şoc hipertermic, stări de epuizare. Crampele de căldură apar la nivelul abdomenului, braţelor, membrelor inferioare, mai ales în caz de transpiraţie abundentă. Dacă aceste crampe durează mai mult de o oră este necesară consultarea medicului. Epuizarea provocată de caniculă apare după cîteva zile şi se manifestă prin somnolenţă, senzaţie de slăbiciune şi oboseală, somn agitat sau insomnie.
 
Impactul asupra sănătăţii a valurilor de căldură poate fi semnificativ redus numai în cazul mobilizării efortului a întregii comunităţi de a întreprinde un complex de măsuri relevante. Ele ar trebui să includă:
– măsuri de mobilizare a societăţii (declararea stării de alertă în legătură cu instalarea valului de căldură sau altă modalitate);
– măsuri de reducere a acţiunii directe a factorilor şi agenţilor meteorologici (temperaturii şi umidităţii înalte a aerului, insolaţiei de lungă durată etc.);
– măsuri orientate spre adaptarea societăţii, cu accent deosebit pe condiţiile de habitat (inclusiv, accesul tuturor grupurilor de populaţie la alimente inofensive şi apă potabilă de calitate garantată), condiţiile la locul de muncă, educare şi instruire, etc.;
– măsuri orientate spre protejarea şi adaptarea organismului uman, oferind prioritate grupurilor vulnerabile de populaţie.

Recomandările generale pentru comportamentul populaţiei:
– De a evita la maxim expunerea prelungită la soare între orele 11-18.
– De a purta pălării de soare, haine cu mîneca lungă, din fibre naturale, de culori deschise;
– De a preveni pierderile de apă şi substanţe minerale prin consumarea a cel puţin 1,5 – 2 litri de lichid pe zi: sucuri naturale, apa minerală, care nu vor fi consumate prea reci. Se mai recomandă de a consuma infuzii (ceaiuri) la temperatura camerei din muşeţel, sunătoare, urzici (dispare senzaţia de sete).
– În afară de lichidele propriu-zise se recomandă consumul cît mai mult al fructelor şi legumelor proaspete (mai ales crude), ca fiind o sursă importantă de vitamine şi substanţe minerale importante organismului în timpul caniculei, de asemenea, dispare senzaţia de sete continuă, datorită efectului treptat de eliberare a apei din produsele vegetale.
– Alimentaţia trebuie să fie variată şi preferabil de a se consuma alimente uşoare şi proaspete, cu valoare calorică mică, evitind pe cît posibil alimentele bogate în grăsimi.
– De evitat consumul băuturilor alcoolice, chiar şi a berei, a cafelei şi a băuturilor foarte reci.
– De evitat eforturile fizice, susţinute în perioada zilei, cînd temperatura atinge valorile maxime.
– De a face duşuri frecvente cu apă la temperatură moderată.
 
Recomandările generale în locuinţe:
– De reglat aparatul pentru aerul condiţionat, astfel, încît temperatura să fie cu 5 grade mai mică decît temperatura din exterior.
– Ventilatoarele nu trebuie folosite, dacă temperatura aerului depăşeşte 32 grade C.
– Pentru a limita efectele caniculei, ferestrele expuse la soare trebuie închise, iar jaluzelele sau draperiile trase.
– Ferestrele vor rămîne închise, în timp ce temperatura exterioară este mai mare decît cea din locuinţă şi vor fi deschise seara tîrziu, noaptea şi dimineaţa.
– De asemenea, pentru a reduce temperatura din casă este bine ca lumina artificială să fie menţinută la intensitate scăzută şi aparatele electrocasnice să fie utilizate pentru perioade mai scurte.
 
Recomandările generale pentru copii şi familiile lor:
– A da copilului să consume cît mai des lichide proaspete, chiar dacă acesta nu le cere.
– Niciodata copilul nu trebuie lăsat fară supraveghere, chiar pentru perioade scurte de timp, în maşini sau în încăperi prost ventilate.
– A avea permanent rezerve de apă în cantităţi suficiente, în cazul unei deplasări.
– A evita plimbările copilului pînă la un an în perioada de caniculă.
– Nu se recomandă scăldatul în apă rece.
– Îmbrăcămintea copilului trebuie să fie din fibre naturale, de culoare deschisă.
– Alimentarea copiilor va include legume, fructe, sucuri naturale şi decocturi din plante.
 
Silvian RĂCILĂ
ONG "Renaşterea Rurală"

About

View all posts by